Nr. crt.

Data promovării recursului în interesul legii

Obiectul recursului în interesul legii

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În practica instanţelor judecătoreşti nu există un punct de vedere unitar în legătură cu calea de atac ce se poate exercita împotriva încheierilor de admitere ori de respingere a cererii de încuviinţare a executări silite, pronunţate de instanţa de executare.

În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispoziţiilor legale privind valabilitatea clauzei penale, aplicabilă pe lângă dobânda contractuală stabilită de părţi, în materia creditelor acordate persoanelor fizice de către Cooperativele de Credit - bănci populare, nerestituite în termen. Valabilitatea clauzei penale privind penalităţile de întârziere, pe lângă dobânda convenţională, inserată în conţinutul contractelor de credit, a fost apreciată în funcţie de interpretarea diferită a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 9/2000, privind dobânda datorată de către debitorul care nu are calitatea de comerciant.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar relativ la următoarele aspecte:
1. Cu privire la admisibilitatea cererilor prin care se solicită obligarea debitorilor obligaţiilor de a face sau a nu face la plata de daune cominatorii, după intrarea în vigoare a prevederilor art. 580³ din Codul de procedură civilă;
2. Relativ la caracterul de titlu executoriu al hotărârilor judecătoreşti prin care debitorii sunt obligaţi la plata daunelor cominatorii.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea dispoziţiilor art. 45 din Codul de procedură civilă, referitoare la legitimarea procesuală activă a procurorului de a introduce acţiuni având ca obiect anularea actelor false, în urma încetării urmăririi penale sau a scoaterii de sub urmărire penală, precum şi a temeiului de drept incident, respectiv a dispoziţiilor art. 184 din Codul de procedură civilă şi ale art. 170 din Codul de procedură penală.

În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor prin uzucapiune, în cazul posesiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 58/1974, privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale şi a Legii nr. 59/1974, cu privire la fondul funciar.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicare în timp a dispoziţiilor Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare în regiunile de carte funciară supuse sistemului reglementat de Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare.

În practica instanţelor judecătoreşti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 134 din 17 septembrie 1999 privind unele măsuri referitoare la salarizarea magistraţilor şi a celorlalte categorii de personal din organele autorităţii judecătoreşti, pentru perioada 1 mai – 31 octombrie 2000.

În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, text potrivit căruia cadrele militare au dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite, precum şi a art. 28 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, potrivit căruia, poliţiştii au dreptul la asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin Hotărâre a  Guvernului.

În practica instanţelor judecătoreşti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 41¹ alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, care au reglementat acordarea primei de concediu pentru magistraţi şi personalul auxiliar, respectiv acordarea, pe lângă indemnizaţia de concediu, a unei sume egală cu indemnizaţia brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit bancar şi al garanţiilor reale şi personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, încheiate înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară şi puse în executare ulterior acestui moment.

În practica instanţelor de judecată s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990 republicată, privind registrul comerţului, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, referitor la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererile formulate de persoanele fizice sau juridice prejudiciate, ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului, în vederea radierii înregistrărilor păgubitoare.

În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererilor având ca obiect obligarea unităţii deţinătoare să emită decizie sau dispoziţie motivată de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001