27 ianuarie 2016

COMUNICAT

Având în vedere publicarea Raportului Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să comunice următoarele:

            Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată modul obiectiv în care Raportul Comisiei Europene reflectă acţiunea conjugată a instituţiilor judiciare pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.

            Astfel, referindu-se la eforturile depuse pentru implementarea noilor coduri, Raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, Procurorul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției au depus deopotrivă eforturi specifice pentru a oferi sprijin susținut tuturor instanțelor și parchetelor în scopul facilitării tranziției și al depășirii obstacolelor.

            În ceea ce priveşte combaterea micii corupţii, unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Public, Raportul arată că progresele constatate în raportul din 2015 în ceea ce priveşte instrumentarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel inferior au continuat, în special în ceea ce privește activitatea procurorului general și a Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi faptul că procurorul general a acordat prioritate activității de combatere a corupției și va fi important să fie disponibile resurse pentru continuarea acestei activități.

            În anul 2015 au fost soluţionate 2.321 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care 344 acte de sesizare a instanţei (310 rechizitorii şi 34 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 903 inculpaţi. Aceste cauze acoperă diferite domenii ale vieţii sociale, cum ar fi: educaţia, sănătatea, achiziţiile publice la nivelul administraţiei centrale şi locale, în cele din urmă fiind implicaţi un număr mare de funcţionari publici.

Raportul tehnic consemnează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile din subordine nu au propria poliţie judiciară, context în care procurorul general a înfiinţat câteva echipe mixte în care procurorii lucrează împreună cu inspectori antifraudă şi ofiţeri de poliţie judiciară. Acest mod de lucru a determinat rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte investigaţiile penale şi confiscarea bunurilor din infracţiuni, iar procurorul general a conchis că o poliţie judiciară în cadrul parchetelor va aduce o eficienţă sporită.

Tot în Raportul tehnic se menţionează faptul că procurorul general a recomandat tuturor procurorilor, ca o linie de politică penală, să verifice consistenţa pedepselor aplicate pentru infracţiunile de corupţie şi să atace acele hotărâri judecătoreşti atunci când pedepsele aplicate sunt prea mici, în special când persoanele inculpate sunt reprezentanţi ai autorităţilor publice.

            Totodată,  în ceea ce privește conflictele de interese de natură penală,  raportul arată că ANI și-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raționalizarea anchetelor și a schimburilor de informații.

            Referindu-se la problema reorganizării parchetelor, Raportul menţionează faptul că la nivelul urmăririi penale, procurorul general a propus regruparea procurorilor la nivelul tribunalului (instanța de al doilea grad de jurisdicție) și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție, constatând că unele parchete sunt prea mici sau au un volum de lucru scăzut, iar în luna decembrie 2015 s-a finalizat un studiu de impact care urmează să facă obiectul unor consultări cu sistemul.

            Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia act de recomandările formulate de Comisie referitoare la activitatea procurorilor. Raportul  urmează a fi supus unei analize aprofundate, din fiecare secţiune se vor extrage concluziile și recomandările care vizează activitatea Ministerului Public, urmând a fi dispuse măsurile ce se impun în vederea implementării acestora.