20 octombrie 2015

 

COMUNICAT

 

 

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CSIBI BARNA sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită prin orice mijloace, în public, prev. de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplic. art. 5 alin. 1 și art. 40 alin. 1 din Codul penal;

- utilizarea în public a simbolurilor fasciste și rasiste, prev. de art. 4 alin. 2 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplic. art. 5 alin. 1 și art. 40 alin. 1 din Codul penal;

- deținerea, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste și rasiste, prev. de art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006,  cu aplic. art. 5 alin. 1 și art. 40 alin. 1 din Codul penal.

În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reținut următoarea situație de fapt:

            În intervalul octombrie 2009 – aprilie 2011, inculpatul Csibi Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți. În acest scop, inculpatul a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și prin canalele pe care le-a deschis pe diferite portaluri. Unele dintre acțiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri și sloganuri fasciste și rasiste, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, ori sloganuri care vizează limitele teritoriale ale României.

            Astfel,

·        În cursul anului 2009, inculpatul a realizat un model grafic conținând textul, în limba maghiară, ”Székelyföld nem Románia!” (”Ținutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine cât și cu caractere runice. Modelul a fost promovat ca atare de către inculpat, prin intermediul blog-urilor și canalelor sale digitale menționate și a fost utilizat la inscripționarea unor tricouri pe care acesta le-a oferit online spre vânzare, din octombrie 2009;

·         La data de 6 aprilie 2010, având autorizația Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc de a organiza o acțiune de „atragere a atenției prin afișe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super și hipermarketurilor”, inculpatul s-a deplasat, însoțit de două persoane, în vecinătatea unui hipermarket din municipiul Miercurea Ciuc unde, a expus un panou din lemn pe care era lipit un afiș ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szálasi Ferenc (condamnat pentru crime de război și executat), ca manifest al partidului său. Imaginea conține textul, scris în limba maghiară, ”Szégyelld magad, már megint zsidónál vásároltál!”(“Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!”), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul crucii cu săgeți (însemn al mișcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al doilea război mondial). Însemnul a fost acoperit pe durata acțiunii cu o etichetă din hârtie, iar trecătorilor li s-au înmânat fluturași conținând textul, scris în limba maghiară, inclusiv cu caractere runice, ”Vásárolj hazai terméket!” (”Cumpără produse autohtone!”).

Inculpatul a asigurat videofilmarea evenimentului și realizarea de fotografii. Ulterior a popularizat evenimentul răspândind imaginile online;

·        În cursul lunii ianuarie 2011, având – declarativ – intenția de organizare a unei „acțiuni literare, legată de activitatea literară și publicistică a poetului român Mihai Eminescu” (mențiune din cererea adresată Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, formulată în vederea obținerii autorizației prevăzute de Legea nr. 60/1991), inculpatul a conceput un model grafic conținând chipul poetului Mihai Eminescu, acoperit de simbolul “Staționarea interzisă”. Ulterior l-a distribuit lipindu-l sub forma unor afișe în mai multe locații din municipiul Miercurea Ciuc, în intervalul 20 - 22 ianuarie 2011.

 În perioada următoare, inculpatul a popularizat afișul prin intermediul blogurilor și canalelor sale, pe Internet. Cu toate că cererea de organizare a unei adunări publice nu a fost avizată favorabil de către primăria municipiului, blogul inculpatului conține videoclipul unei manifestații de stradă în cadrul căreia acesta expune un afiș cu modelul grafic descris;

·        În 4 martie 2011, inculpatul a formulat o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat ”o acțiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluției ardelene din 1848-‘49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte ”descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuși din paie, de carnaval etc.”

Acțiunea a fost organizată, potrivit autorizației, pe spațiul public din Miercurea Ciuc, la data de 14 martie 2011, în intervalul orar 17.00 – 18.30.

În cadrul evenimentului, inculpatul a regizat un proces în care a jucat concomitent rolul judecătorului și al călăului, proces ce a avut ca obiect judecarea și condamnarea publică a lui Avram Iancu pentru „omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid și trădare”, pedeapsa aplicată de CSIBI BARNA revoluționarului român (reprezentat printr-un manechin îmbrăcat în costum tradițional românesc, având lipită o imagine cu chipul lui Avram Iancu) fiind „moartea prin spânzurare”. A „pus în executare” pedeapsa folosind în acest scop o spânzurătoare improvizată, realizată din lemn. În timpul acțiunii au fost expuse panouri conținând liste cu numele celor pretins uciși de armata românilor transilvăneni condusă de Avram Iancu, separat pe localități, precum și unele desene care reprezentau scene de luptă.

Textul în limba maghiară, rostit de către inculpat în timpul procesului simulat, a fost următorul:

„Avram Iancu a fost găsit vinovat de omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid, trădare de neam și de țară, pentru atrocitățile comise la Aiud, Zlatna, Abrud și alte localități, și este condamnat la moarte prin spânzurare.

Sentința se execută imediat.”

Inculpatul a asigurat fixarea pe suport foto și audio-video a evenimentului și în scurt timp l-a popularizat online.

            Dosarul a fost trimis, spre competentă soluționare, Judecătoriei Miercurea Ciuc.

 

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.