23 aprilie 2014

COMUNICAT

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza privind pe VIŞINESCU ALEXANDRU, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus, prin ordonanţă, la data de 17 aprilie 2014, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de genocid prev. de art. 357 alin. 1 lit. c) din vechiul Cod penal, în infracţiuni contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. j), cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Totodată, prin acelaşi act s-a dispus şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Vişinescu Alexandru.

Din probatoriul administrat până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că în perioada 1956 -1963, în care au fost închise vârfurile deţinuţilor politici din România comunistă, penitenciarul a fost condus de căpitanul, apoi maiorul Vişinescu Alexandru, care a aplicat un regim de detenţie dur, cunoscut pentru izolarea completă în care erau ţinuţi cei încarceraţi şi pentru neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi.

Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a inculpatului adresată Consiliului Securităţii Statului din anul 1967, erau: foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile P.N.Ţ. şi P.N.L.;  foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive; foste cadre de conducere după 23 August 1944; foste cadre M.A.I. după 23 August 1944; foşti conducători ai diverselor secte religioase; alte cazuri mai izolate.

Condiţiile de viaţă din Penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum au fost descrise de foştii deţinuţi şi reies din documente, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, soldate în câteva cazuri cu decesul deţinuţilor, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. (r) Vişinescu Alexandru, în perioada 1956 - 1963. Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. Decesul deţinuţilor politici survenea astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic.

Actele săvârşite de inculpat în perioada în care a deţinut funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 439 lit. j) din noul Cod penal, infracţiuni contra umanităţii, respectiv persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional.

În cursul zilei de astăzi, inculpatul a fost citat la parchet în vederea aducerii la cunoştinţă a noii încadrări juridice.

Pe parcursul derulării cercetărilor, vom informa opinia publică.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatorului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.