02 iunie 2014

COMUNICAT

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au obținut, la 31 mai 2014, prin cerere de comisie rogatorie internațională, executată de autoritățile italiene din Torino, repatrierea fără despăgubire, a unui lot de 27 monede Koson care a părăsit ilegal teritoriul României. Lotul monetar provine dintr-un tezaur de monede Koson, sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia și a fost depus, pentru examinare, în Tezaurul Muzeului Național de Istorie a României, București.

La 31 mai 2014, organele judiciare, au mai predat în custodia Tezaurului MNIR, în vederea efectuării expertizei, un lot de 138 monede Koson, recent recuperat în Comuna Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara, care provine dintr-un tezaur sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.

În perioada 2007-2014, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 11 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României și repatriate prin aplicarea Convenţiei UNIDROIT, precum și a Convențiilor de cooperare judiciară internațională, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania și Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din țară: 1.024 monede Koson din aur (cca 8,5 Kg) şi 204 monede Koson din argint,13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; 33 monede dacice de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, precum şi cca. 12.000 monede de argint. Acțiunile s-au desfășurat cu sprijinul Serviciului Român de Informații și al Departamentului de Informații și Protecție Internă al MAI.

În fapt, s-a reţinut că în perioada 2000 - 2013, mai mulți braconieri ai siturilor arheologice au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea exportul ilegal, valorificarea și spălarea pe piaţa neagră a antichităţilor a mai multe tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Piatra Roșie, monumente UNESCO, bunuri care au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzând un prejudiciu de peste 2.500.000 euro.

Examinările științifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experți care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Loturile de 27 şi 138 monede dacice de aur de tip Koson, recent recuperate, vor fi expuse cu prilejul conferinţei de presă care va avea loc la Muzeul Naţional de Istorie a României, la 2 iunie 2014, ora 13.

Conform evaluării experților, loturile de 27 şi 138 monede din aur, recuperate recent din Italia și România, sunt “stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.

Precizăm că executarea unor cereri de comisie rogatorie internațională și recuperarea unor loturi monetare sustrase reprezintă acte de urmărire reglementate de Codul de procedură penală, efectuate în cadrul procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot în nici o situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi organele poliţiei judiciare din cadrul Biroului Patrimoniu al Direcţiei de Investigaţii Criminale, I.G.P.R., Inspectoratele de Poliţie ale Judeţelor Hunedoara şi Alba.

Monede Koson, cu urme de sol, aparținând lotului recuperat în România