29.06.2010

COMUNICAT

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- DUDAŞ EUGEN şi CRIŞAN STĂNILĂ RĂDUŢ, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi furt calificat;

- Crişan Sîmu-Marian, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate într-un sit arheologic şi furt calificat;

- TODORESCU ALEXANDRU şi GOGAN ALEXANDRU, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la furt calificat. 

Până în prezent au fost soluţionate alte 2 dosare, care reprezintă secţiuni distincte ale aceleiaşi cauze, iar o altă cauză disjunsă din prezenta se află în faza de urmărire penală.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că, în perioada 1998 – 2007, inculpaţii s-au constituit într-un grup infracţional, care a desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice clasate „monument istoric” (situl „Sarmizegetusa Regia”, monument UNESCO), în scopul localizării şi sustragerii unor tezaure, organizării unor filiere interne şi internaţionale de valorificare a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional. 

Astfel, au sustras şi valorificat în mod ilegal mai multe tezaure arheologice pe „piaţa neagră a antichităţilor” (internă şi internaţională):

- primul tezaur , în valoare de 1.555.500  euro, alcătuit dintr-o brăţară dacică din aur (450.000 de euro), 1000 de monede „Lysimach” din aur (950.000 de euro), şi 2000 monede denari romani din argint în valoare de 150.000 de euro (75 de euro/piesă) şi trei ştanţe monetare în valoare de 5.500 de euro (recuperate – 2 monede, în valoare de 150 de euro şi trei ştanţe monetare în valoare de 5.500 de euro; nerecuperate 1.549.925 de euro) ;

- al doilea tezaur, în valoare de 2.572.400 de euro, alcătuit din şase brăţări spiralice din aur (recuperate, cu 420.000 de euro compensaţie, conform art.4 din Convenţia UNIDROIT ; nerecuperată 42.000 de euro) ;

- al treilea tezaur, sustras din punctul arheologic „Dealul Muncelului”, alcătuit  din 5000 denari romani din argint, în valoare de 473.175 de euro (recuperaţi 1658, au fost în valoare de 222.525 de euro, nerecuperaţi 3342 în valoare de 250.650 de euro).

După descoperirea, în anul 1996, a celui mai mare tezaur de monede „Koson”, inculpaţii au constituit echipe de braconaj arheologic, având ca obiectiv principal efectuarea de detecţii şi săpături ilegale în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, aflate în paza şi administrarea „Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane” din Deva. Scopurile urmărite de inculpaţi au constat în localizarea, sustragerea şi valorificarea tezaurelor de interes arheologic, prin încălcarea regimului juridic de protecţie a siturilor clasate „monument istoric”. Aceste situri de importanţă pentru istoria şi cultura naţională sunt protejate atât prin legislaţia naţională, fiind clasate în categoria „monumentelor istorice” dar şi prin includerea acestora în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ele cuprind vestigii arheologice, incluse în rezervaţia parcului natural „Grădiştea Muncelului – Cioclovina”, în limitele căruia sunt cuprinse siturile arheologice din Munţii Orăştiei, care includ la rândul lor şi „Sarmizegetusa Regia”. Căile de acces spre aceste situri sunt marcate cu panouri ce informează şi avertizează publicul cu privire la regimul special de protecţie a zonei.

Inculpaţii au organizat echipe de braconaj şi şi-au asigurat accesul în situl arheologic „Sarmizegetusa Regia” inclusiv prin faptul că au beneficiat de „protecţia” a doi dintre inculpaţi, care au devenit membri ai grupului infracţional (un ofiţer de poliţie şi un subofiţer de poliţie în rezervă). Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii  au efectuat detecţii cu aparate ale căror parametrii tehnici permiteau exploatarea tezaurelor de monede şi, în aceste împrejurări au descoperit şi sustras 16 monede „Koson”, pe care apoi le-au împărţit între ei.

Centrul facilităţilor logistice al grupării a fost stabilit la cabana Costeşti, situată în poziţie strategică de supraveghere a accesului spre siturile cetăţilor. În scopul secretizării acţiunilor de braconaj arheologic, din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a rezultat că  inculpaţii aveau în dotare mijloace auto, o activitate de brutărie, o stână de oi aflată în perimetrul sitului ca „acoperire” a tranzacţiilor cu artefacte. Aprovizionarea cu echipamente de detecţie o realizau prin intermediul dealerilor de antichităţi din străinătate, iar în scopul constituirii de filiere au atras în echipă şi alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internaţionali. De asemenea pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit ca paravan şi o firmă, căreia i-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat în Orăştie, care în realitate reprezenta „punctul de întâlnire” între „sursele inculpaţilor” din sit spre „piaţa neagră a antichităţilor”.

Astfel, în perioada 6-7 aprilie 1999, primul tezaur alcătuit dintr-o brăţară spiralică şi 800 monede „Lysimachos” a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul unui autoturism, apoi vândute unor cetăţeni străini. În perioada următoare,   12-15 aprilie 1999, al doilea tezaur format din şase brăţări au fost scoase din ţară tot prin vama Nădlac şi transportate iniţial, la Budapesta apoi la Geneva, unde au fost achiziţionate de comerciantul unei firme de antichităţi.

După valorificarea tezaurelor, s-a înregistrat o vizibilă îmbunătăţire a situaţiei materiale a inculpaţilor, care fie au achiziţionat bunuri imobile şi mobile, fie au investit banii rezultaţi din activităţile infracţionale în diverse societăţi comerciale pe care le-au înfiinţat (unele dintre acestea fiind înregistrate pe numele soţiilor unora dintre inculpaţi).

În cursul urmăririi penale efectuate până în prezent au fost recuperate 12 brăţări spiralice din aur, în valoare de 4.800.000 de euro, aflate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Organele judiciare au recuperat, de asemenea, următoarele loturi de artefacte aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional, clasa Tezaur : un depozit de 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz, plumb, în valoare de 30.000 de euro; un lot de 4000 de piese arheologice (monede, vase, arme, etc.) în valoare de 40.000 de euro, predate la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; depozit de monede din argint, două vase şi o toartă de vas antic, 2 colane dacice torsadate (torques) în valoare de 18.000 de euro, 3 fibule, 4 inele, 1 medalion, 63 de monede romane şi greceşti, 5 artefacte antice din metal în valoare de 3.071 de euro, tezaur de 91 de monede antice în valoare de 9.100 de euro, tezaur de 1656 denari republicani romani, tezaur de 287 denari republicani din argint, tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 de euro, predate Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia; 700 de monede din aur, de tip „Koson”, în valoare de 350.000 de euro şi un tezaur de 2990 denari imperiali romani, evaluat la 33.139 de euro, predate Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Cu ocazia percheziţiilor efectuate la domiciliile inculpaţilor în cursul urmăririi penale, au fost  descoperite cataloage numismatice, vase de ceramică, echipamente de camuflaj, monede din metal galben.

Procurorii au procedat, totodată, la indisponibilizarea unor bunuri imobile şi mobile printre care şi arme de vânătoare cu muniţia aferentă, diverse bijuterii din aur şi argint, arme albe, precum şi părţi sociale deţinute din capitalul social al unei firme.

În soluţionarea prezentei cauze, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au colaborat cu organele poliţiei judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, precum şi cu lucrători din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Alba şi Hunedoara.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Judecătoriei Deva. Planse foto bratarile dacice