Dragi colegi,

 

Vă felicit pentru reuşita absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii şi mă bucur că am ocazia de a vă felicita şi pentru reuşita de a deveni magistraţi.

Ştim cu toţii cât de dificil a fost să accedeţi la Institututul Naţional al Magistraturii, dar mai ales să treceţi de toate examenele dificile. Este o premisă care dovedeşte că generaţiile de magistraţi care s-au format la Institutul Naţional al Magistraturii sunt bine pregătite profesional şi că au cunoştinţe teoretice solide.

Dacă ne dorim un corp profesional puternic, profesionist, performant cred că singura soluţie de recrutare a magistraţilor ar trebui să fie prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Atât din perspectiva procurorului general, dar şi din cea de procuror cu funcţie de execuţie vreau să vă spun că, de astăzi aţi primit cel mai mare dar. Acela de a alege. Fiecare dintre dumneavoastră  puteţi alege să aduceţi beneficii societăţii apărând cetăţeanul, aplicând corect şi rapid legea sau puteţi alege să răstălmăciţi ori să ignoraţi legea şi  astfel , ea va deveni doar un document de sertar demodat şi irelevant.

Astăzi nu doresc să vă vorbesc despre drepturile pe care le aveţi în calitate de magistrat pentru că sunt convinsă că le ştiţi. Nu vă vorbesc nici despre obligaţiile pe care le aveţi pentru că, despre ele vă vor aminti mereu şefii dumneavoastră.

Am constatat că, în ultima perioadă de timp, magistraţii şi nu numai, vorbesc din ce în ce mai mult despre independenţă, atât în interiorul sistemului, dar şi raportat la celelalte autorităţi publice sau persoane din exterior. Uneori, uităm că acest concept e strâns legat de responsabilitate.

Independenţa procurorului reprezintă o garanţie în aplicarea legii atunci când este exercitată cu bună credinţă. Înţeleasă altfel, nu face decât să limiteze independenţa procurorului. Statutul de independent nu înseamnă că beneficiezi de un permis să încalci legea sau că ai dreptul să faci ce vrei. Independenţa te obligă să iei decizii legale, eficiente şi rapide.

Cred în independenţa magistraţilor şi în calitate de procuror general am apărat-o de multe ori, atunci când cei care erau obligaţi să o facă nu au făcut-o asumându-mi riscul de a fi atacată de cei cărora le displace acest statut sau de cei deranjaţi de anchetele procurorilor.

Vă începeţi activitatea într-o perioadă în care, dincolo de greutăţile legate de încărcătura foarte mare de dosare, vă veţi confrunta cu o inconsecvenţă legislativă şi cu o neîncredere destul de mare a publicului în actul de justiţie.

Dacă pentru primele probleme, soluţiile depind într-o mai mică măsură de dumneavoastră,  soluţiile cu privire la creşterea gradului de încredere în justiţie vor depinde de dumneavoastră. Dar această schimbare nu o vom putea face decât dacă vom fi imparţiali, obiectivi şi vom da soluţii rapide şi corecte.

Fiecare dosar soluţionat este o contribuţie la creşterea încrederii in justiţie .

Fiecare soluţie, mai devreme sau mai târziu ajunge la cunoştinţa publicului şi vă caracterizează profesional . Atunci când vom avea un grad ridicat de încredere în ceea ce fac magistraţii, nu va mai trebui să cerem garanţii pentru independenţa noastră.

         Fiecare nouă generaţie de magistraţi intrată în sistem poartă cu ea cunoştinţe teoretice de actualitate şi un potenţial profesional semnificativ, dar care trebuie completat permanent şi cu abilităţi practice. Aş vrea să nu uitaţi că, în colectivele în care veţi merge veţi avea colegi care au o experienţă în magistratură echivalentă cu vârsta dumneavoastră şi atunci când aveţi nevoie de lămurirea unor aspecte practice vă vor fi de folos. Fie că o veţi face prin Institututul Naţional al Magistraturii sau în cadrul structurilor teritoriale nu trebuie să pierdeţi din vedere faptul că, o bună pregătire profesională reprezintă de multe ori singura cale de a soluţiona cauzele din ce în ce mai complexe şi de a aplica textele de lege astfel încât să se evite orice erori.

E posibil ca , în ochii altor cetăţeni, tinereţea să constituie un dezavantaj, pentru că s-ar putea gândi că nu aveţi experienţa să înţelegeţi cu adevărat complexitatea relaţiilor dintre oameni. Eu, care în mod constant sunt acuzată că sunt prea tânără, vă spun că, indiferent de vârstă şi experienţa profesională, când aveţi de partea dumneavoastră legea şi buna credinţă nu trebuie să vă fie teamă.

Câtă vreme veţi respecta legea, procurorul general va fi alături de dumneavoastră.

În final, vă face aceeaşi urare pe care o fac tuturor procurorilor din Ministerul Public: să vă faceţi datoria cu pasiune şi nu cu patimă.

Mult succes!