30.01.2012

COMUNICAT

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au finalizat cercetările în cauza având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită, favorizarea infractorului, fals, conducere cu permisul anulat şi tăinuire şi au dispus trimiterea în judecată, prin rechizitoriu, a inculpaţilor: NICULOIU CONSTANTIN CORNEL, HRISTACHE ION, PĂUN ADRIAN VASILE, PETRE AUREL MARIAN, HURMUZACHE CRISTIAN, VLĂSCEANU ADRIAN, COJOCARU FLORIN, STRUGARU CONSTANTIN, (toţi în stare de arest preventiv), precum şi a inculpaţilor CIOBĂNESCU ŞTEFAN; RADU DANIEL MIHAIL;  ZARDOVA DANIEL;  MĂRCULESCU GABRIEL; PETCU VALENTIN;  ION GRAFI;  POPA MARIAN; BĂRZĂIANU ION;  ABBAS SARHAN AL AZAWI;  BABASANDA COSMIN VALENTIN şi PARASCHIV CRISTIAN BOGDAN.

Din probatoriul administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale, a rezultat

următoarea situaţie de fapt:

Cercetările efectuate în cauză au vizat introducerea, în mod fraudulos, pe teritoriul României a mai multor autoturisme sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenţia de a fi restituite.

Reamintim că modul de operare folosit de inculpaţi consta, în general, în închirierea autoturismelor din străinătate (existând şi excepţii), de la societăţi de profil, după care erau introduse în ţară, anterior expirării perioadei de închiriere. Ulterior erau falsificate documentele de provenienţă şi se încerca înmatricularea şi valorificarea acestora, inculpaţii beneficiind şi de complicitatea unor funcţionari din cadrul Registrului Auto Român.

O altă modalitate în care acţionau inculpaţii consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie celor de provenienţă ilicită, în vederea falsificării ulterioare a documentelor de identificare şi a plăcuţelor cu nr. de înmatriculare  ale autoturismelor aduse în ţară în mod nelegal (prin crearea unor „clone”).

În acest sens, beneficiau de sprijinul unor poliţişti sau alţi funcţionari care le efectuau verificări în evidenţele oficiale şi le comunicau datele privind situaţia juridică a unor autoturisme.

Cu datele astfel obţinute, erau „fabricate” documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice.

Scopul final era acela ca autoturismele să fie vândute unor cumpărători de bună credinţă, în vederea realizării în acest mod a unor foloase materiale injuste.

Astfel, odată cu încheierea unui contract de închriere a unui autoturism societatea de profil înmâna clientului, împreună cu autoturismul solicitat, talonul (certificatul de înmatriculare) autoturismului, asigurarea de răspundere civilă auto, rovinieta, cartea verde (în cazul în care clientul declara că doreşte să părăsească teritoriul ţării unde a încheiat contrcatul de închriere) şi o singură cheie de contact. Clientul nu primea cartea de identitate a autovehiculului sau certificatul de proprietate, şi nici cea dea doua cheie a autoturismului, acestea rămânând la societatea de închiriere.

După aducerea în România a autoturismelor închiriate de la societăţile de profil din străinătate, în condiţiile menţionate mai sus, se încerca înmatricularea acestora pe teritoriul ţării. Autoturismele erau prezentate la reprezentanţele R.A.R. înainte de a expira perioada de închiriere (interval de timp în care acestea nu figurau în bazele de date ca fiind furate), unde erau prezentate certificatele de înmatriculare ale autoturismelor, primite de la societăţile de închiriere, precum şi facturi sau contracte de vânzare-cumpărare false ce atestau faptul că autoturismele au fost achiziţionate din străinătate de la persoane fizice sau juridice.    

După ce obţineau certificatul de autenticitate şi cartea de identitate pentru autoturismele prezentate la Registrul Auto Român, persoanele implicate în cauză se deplasau la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, personal sau prin persoane interpuse, unde depuneau actele menţionate mai sus, şi, pentru obţinerea înmatriculării definitive, documente falsificate reprezentând cărţile de identitate ale autoturismelor sau certificatele de proprietate ale acestora.

De asemenea, după introducerea în ţară a autoturismelor închiriate din străinătate, imediat se încerca valorificarea acestora cu preţuri extrem de mici (între 1000 şi 4000 de euro) faţă de preţul practicat pe piaţă pentru respectivele modele de autoturisme. Imediat, intermediarii încercau valorificarea în continuare a respectivelor autoturisme, preţul acestora crescând de obicei cu sume cuprinse între 50-200 de euro, reprezentând câştigul intermediarului. Preţul pieţei era cerut numai în cazul autoturismelor la care se reuşise înmatricularea definitivă în România, care erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credinţă. Au existat însă şi cazuri în care aceste autoturisme au fost închiriate de la societăţi de profil din România, după care au fost valorificate pe teritoriul ţării.

Dosarul a fost  înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Bucureşti.